De Sfântul Nicolae – Oratoriul Messiah de Georg Frideric Händel

concert Messiab

De Sfântul Nicolae – Oratoriul Messiah de Georg Frideric Händel la Filarmonica de Stat „Transilvania”

 

Vineri, 6 decembrie 2024, ora 19, Abonament 7

Colegiul Academic

 

Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat ,,Transilvania’’

 

Andrei Feher dirijor

Manuela Ipate soprană

Melinda Duffner mezzosoprană

Radu Câmpan tenor

Ştefan-Ioan Muţ bas

 

Cornel Groza dirijorul corului

 

Georg Frideric Händel

Oratoriul Messiah, HWV 56

 

Vineri, 6 decembrie 2024, orele 19.00, vă invităm la Colegiul Academic pentru a petrece clipe muzicale înălțătoare alături de Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, sub bagheta tânărului dirijor Andrei Feher. Pentru a interpreta Oratoriul Messiah, HWV 56 de Georg Frideric Händel pe scena sălii Auditorium Maximum vor urca și Manuela Barna-Ipate soprană, Melinda Duffner – mezzosoprană, Radu Câmpan – tenor și Ştefan-Ioan Muţ – bas, dirijorul corului fiind Maestrul Cornel Groza.

 

 

Despre lucrare

Compusă în doar 24 de zile, Messiah a fost descrisă drept o creație a inspirației divine. Se spune că, în timpul scrierii celebrului cor „Hallelujah”, Händel ar fi izbucnit în lacrimi, afirmând că „cerul s-a deschis” și că a văzut îngerii cântând alături de el. Această emoție a fost transpusă în muzică, rămânând vie prin fiecare interpretare.

Dincolo de bijuteria stilisticii baroce, Messiah este o călătorie interioară. De la speranța unui nou început, la sacrificiul suprem și triumful vieții veșnice, lucrarea vorbește fiecărui ascultător. Textul biblic, atent ales de libretistul Charles Jennens, construiește o poveste despre naștere, mântuire, profeție și iubire universală.

Interpretarea lucrării ne oferă un spațiu sacru, fie că este prezentată într-o catedrală sau într-o sală de concert, oferind o experiență unică.

Impresionat de măreția momentului, Regele George al II-lea s-a ridicat în picioare la premiera londoneză a Messiah din 1743, în timpul corului  “Hallelujah”. Acest gest, plin de reverență, a fost imediat urmat de întreaga audiență, dând naștere unei tradiții care continuă și astăzi. Ridicarea în picioare în timpul corului simbolizează admirația pentru geniul lui Händel și o recunoaștere universală a puterii muzicii de a uni și de a inspira, transformând un moment artistic într-un act de celebrare spirituală.

Prin textele sale atent selecționate din Isaia, Psalmi și Apocalipsa, Messiah reinterpretează povestea biblică, transformând-o într-un simbol al iubirii universale.

De-a lungul timpului, această capodoperă a fost apreciată de cele mai mari figuri ale muzicii. Joseph Haydn, cunoscut pentru generozitatea sa în a recunoaște talentul altor compozitori, l-a numit pe Händel „der Meister von uns allen” („maestrul nostru al tuturor”). Chiar și Ludwig van Beethoven, de obicei rezervat în laudele sale, l-a descris drept „der unerreichte Meister aller Meisters” („maestrul neegalat al tuturor maeștrilor”). Influența acestei lucrări se resimte și în creațiile compozitorilor moderni, făcând din Messiah mai mult decât o lucrare istorică; ecoul acestei lucrări trece dincolo de epoca sa, devenind un reper și pentru creațiile lui Leonard Bernstein, Andrew Lloyd Webber și Paul McCartney (text semnat de Oana Bălan-Budoiu).

 

Despre dirijor

Andrei Feher

Andrei Feher și-a câștigat deja o reputație datorită maturității sale muzicale. La vârsta de 26 de ani, Feher a fost numit director muzical al Orchestrei Simfonice din Kitchener-Waterloo, poziție care a intrat în vigoare din august 2018.

După ce a dobândit o experiență timpurie ca asistent al lui Fabien Gabel la Orchestre Symphonique de Quebec, la vârsta de 22 de ani Feher s-a alăturat Orchestrei din Paris ca dirijor asistent al directorului muzical al acesteia, Paavo Järvi. În perioada respectivă, a colaborat cu dirijori precum Zubin Mehta, Valery Gergiev, Christoph von Dohnányi, Thomas Hengelbrock și Jaap van Zweden. De asemenea, a dirijat în mod regulat orchestra în cadrul popularelor concerte pentru publicul tânăr de la Filarmonica din Paris.

Pe lângă angajamentele sale cu Orchestra Simfonică Kitchener-Waterloo, printre cele mai importante evenimente recente și viitoare se numără concerte cu Orchestra Simfonică din Tokyo, Orchestra Simfonică din Montréal, Orchestra de Cameră Lausanne, Orchestra Simfonică din Quebec, Orchestra Filarmonicii din Monte-Carlo, Orchestra Națională Ile de France, Orchestra Metropolitană Montreal și Orchestra Națională Radio din România, ș.a.

Un susținător puternic al muzicii contemporane, Feher a prezentat recent lucrări de Eric Champagne, Pierre Mercure, George Dimitrov, Ciprian Pop și Abigail Richardson, precum și premiera mondială a operei pentru copii Les Zoocrates de Thierry Besancon cu Opera din Lausanne. În noiembrie 2015, Feher a dirijat premiera mondială Soleil Noir de Pierre Jodlowski cu Orchestra de Pau-Béarn, ceea ce a dus la o invitație imediată de a dirija lucrarea la Toulouse în noiembrie 2016.

Născut în România într-o familie de muzicieni, Feher și-a început educația muzicală ca violonist în orașul natal Satu-Mare, înainte de a-și continua studiile la Conservatorul din Montreal, când părinții săi s-au mutat în Canada.

 

Despre soliști

Manuela Barna-Ipate – soprană

Soprana Manuela Barna-Ipate s-a născut la Iași și și-a început formarea artistică la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”, la secția canto clasic, sub îndrumarea prof. Veronica Onceanu. După absolvire, a urmat cursurile de licență la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, unde a studiat cu conf. univ. dr. Doina Dimitriu-Ursache, lect. univ. dr. Lăcrămioara Maria Hrubaru-Roată, continuând cu studiile de master sub îndrumarea lect. univ. dr. Maria Macsim.

Cariera sa a fost marcată de succese timpurii, câștigând în 2010 premiul al II-lea la Concursul Național de Canto „Achim Stoia” din Iași, iar în 2017 obținând premiul I la Concursul Național de Canto „OperaStart” de la Bușteni.

Din 2014, Manuela Barna-Ipate devine colaborator permanent în corul Operei Naționale Române Iași, iar din 2018 este angajată cu normă întreagă. În paralel, își începe activitatea ca solistă, debutând în roluri precum: Frasquita și Micaela din opera Carmen de G. Bizet; Barbarina din opera Le Nozze di Figaro de W. A. Mozart; Phani din opera Les Indes galantes de J. P. Rameau; Ecaterina Teodoroiu din opera omonimă de E. Lerescu; Violetta din opera La Traviata de G. Verdi.

În 2019 reușește să ocupe postul de solist vocal al Operei Naționale Române Iași, continuând să debuteze în roluri de mare dificultate: Musetta din opera La Bohème de G. Puccini; Gilda din opera Rigoletto de G. Verdi; Norina din opera Don Pasquale de G. Donizetti; Oscar din opera Un ballo in maschera de G. Verdi; Lucia din opera Lucia di Lammermoor de G. Donizetti; Marea Preoteasă din opera Aida de G. Verdi; Adina din opera L’elisir d’amore de G. Donizetti

Pe lângă activitatea pe scenă, repertoriul ei include lucrări vocal-simfonice importante precum Carmina Burana de C. Orff și Requiem op. 48 de G. Fauré.

Pentru a-și perfecționa tehnica vocală, Manuela Barna-Ipate a participat la numeroase masterclass-uri susținute de soliști români renumiți, precum Maria Slătinaru-Nistor, Viorica Cortez, Leontina Văduva, Lucia Papa, Mariana Nicolesco și Marius Budoiu.

De-a lungul carierei, a colaborat cu dirijori de renume, printre care Ciprian Teodorașcu, Tiberiu Soare, Victor Dumănescu, Traian Ichim, Bogdan Chiroșcă, Corneliu Calistru, Daniel Jinga, Vladimir Lungu, Marcello Mottadelli, Alessandro Cedrone, David Crescenzi, Andrea Albertin și Jin Wang.

Activitatea sa artistică include colaborări cu Opera Națională Română Cluj, Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” din Galați, Filarmonica „Moldova” Iași, Filarmonica „Mihail Jora” din Bacău, Opera Brașov și Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu.

Prin talentul său, Manuela Barna-Ipate continuă să impresioneze publicul și să contribuie la dezvoltarea peisajului liric național și internațional.

 

Melinda Duffner – mezzosoprană

Melinda Duffner și-a început drumul în lumea muzicii lirice cu absolvirea Academiei de Muzică Gheorghe Dima în 2009, unde a studiat la secția Canto, sub îndrumarea prof. univ. dr. Elena Andrieș și prep. Iulia Merca. Continuându-și pregătirea, a urmat cursurile de masterat la aceeași instituție, sub coordonarea conf. dr. Ramona Eremia. Dedicată perfecționării, Melinda Duffner a participat la cursuri de măiestrie susținute de personalități precum Mariana Nicolesco și Mihály Kálmándi.

Cariera sa este marcată de colaborări cu instituții muzicale de prestigiu, printre care Filarmonica de Stat Arad, Filarmonica de Stat Oradea, Filarmonica de Stat „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea, Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica de Stat Târgu Mureș, Camerata „Euroart” Baia Mare, Opera Maghiară din Cluj-Napoca și Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca.

Pe scena de operă, Melinda Duffner a interpretat cu succes roluri variate și complexe. Printre acestea se numără Fidalma din Căsătoria secretă de Domenico Cimarosa, Cherubino din Nunta lui Figaro de Wolfgang Amadeus Mozart, Flora din Traviata de Giuseppe Verdi, Mamma Lucia și Lola din Cavalleria Rusticana de Pietro Mascagni, Orlovski din Liliacul de Johann Strauss, precum și Flosshilde din Aurul Rinului și Waltraute din Valkiria de Richard Wagner. De asemenea, a adus la viață personaje precum Bunica din Scufița Roșie și Maricica din Când dragostea triumfă de Nicolae Brânzeu.

În repertoriul său vocal-simfonic se regăsesc lucrări de referință din creația unor mari compozitori: Magnificat, Johannes Passion și O Ewigkeit, du Donnerwort de J. S. Bach, Gloria de A. L. Vivaldi, Requiem și Missa Încoronării de W. A. Mozart, Nelsonmesse de J. Haydn, Stabat Mater de G. B. Pergolesi și Missa în Do de L. van Beethoven.

Melinda Duffner a contribuit la promovarea creațiilor în premieră națională, printre care amintim Messa Votiva de M. Salvi. Repertoriul său include și lucrări precum Oratoriul Bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu, Requiem Parastas de Marțian Negrea și Missa in honorem Sanctae Elizabeth e Domo Árpád de Demény Dezső.

Din 2011, Melinda Duffner este membră a Corului Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj-Napoca, unde contribuie constant la excelența interpretativă a ansamblului. Prin activitatea sa, mezzosoprana Melinda Duffner continuă să îmbogățească peisajul muzical românesc și internațional, rămânând un exemplu de dedicare și versatilitate artistică.

 Radu Câmpan – tenor

Radu Câmpan a absolvit în 2016 Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” la secția Dirijat, studiind cu profesorii Ciprian Para și Cornel Groza. Din 2016 face parte din corul Filarmonicii de Stat „Transilvania”. În 2017 a fost admis la secția canto, la clasa prof. univ. dr. habil. Marius Budoiu.

În 2018 a colaborat cu Opera Națională Română din Cluj-Napoca, interpretând rolul lui Eduard Strauss din opereta Lăsați-mă să cânt de Gherase Dendrino. În 2019 a făcut parte din distribuția operei în concert La Fanciulla del West de Puccini, la Filarmonica de Stat „Transilvania” precum și la imprimările pentru casa de discuri Pentatone.

Anul 2020 aduce o nouă colaborare cu Opera Națională Română din Cluj-Napoca, în rolul lui Ernesto din opera Don Pasquale de G. Donizetti. În 2021 a fost solist invitat al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara, pentru Petite Messe Solennelle de G. Rossini.

În 2023 a câștigat premiul al II-lea la concursul „Belcanto la Curtea Domnească” din Târgoviște.

Vocea lirică a lui Radu Câmpan se remarcă prin versatilitate și maleabilitate, ceea ce îl face să fie unul din interpreții de mare viitor în repertoriul vocal-simfonic, de la Händel la compozitorii din zilele noastre. Fiind un muzician complex, el este adesea solicitat în roluri solistice pentru lucrările cele mai dificile tehnic, interpretativ și stilistic.

Ioan-Ștefan Muț – bas

Absolvent de Seminar teologic (studii de licență și masterat în Teologie Ortodoxă), Ștefan-Ioan Muț a devenit din 2018, student al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, secția canto clasic, la clasa prof. univ. dr. habil. Marius Budoiu și conf. univ. dr. Codruța Ghenceanu.

Pe parcursul anilor de studiu și în prezent, a avut colaborări solistice cu Opera Națională Română din Cluj-Napoca pentru rolurile Bartholo în opera Le Nozze di Figaro de W. A. Mozart;Reinmar von Zweter în opera Tannhäuser” de Wagner; Sarastro în opera Die Zauberflöte de W. A. Mozart; Don Pasquale în opera Don Pasquale de G. Donizetti;

Gaudenzio în opera Il Signor Bruschino de G. Rossini; Leporello în opera Don Giovanni de W. A. Mozart; Don Magnifico în opera La Cenerentola de G. Rossini.

De asemenea, a colaborat în calitate solist cu Filarmonica de Stat„Transilvania” din Cluj-Napoca. Printre premiile recente obținute se numără Premiul Special la Concursul Internațional de Canto „G. Enescu” de la Paris.

După absolvirea studiilor de Licență și Masterat în Interpretare vocală, continuă studiile la Școala Doctorală „Sigismund Toduță” din cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea Prof. Univ. Dr. Habil. Marius Budoiu. Este angajat al Filarmonicii de Stat Transilvania din Cluj-Napoca și membru al Studioului de Operă „Lya Hubic”, aflat sub egida Operei Naționale Române din Cluj-Napoca.

Din toamna anului 2024 este student al Academiei Ecleziastice de Muzică Bizantină și Tradițională din Atena, sub îndrumarea protopsaltului Konstantinos Angelidis.

Preocupările sale acoperă o plajă largă de stiluri muzicale și ca atare, basul Ștefan-Ioan Muț se relevă o alegere foarte potrivită pentru distribuțiile din care face parte. Repertoriul pe care îl stăpânește se întinde de la Recviemul de Mozart, până chiar la Recviemul de Verdi, lucrare care este una dintre cele mai pretențioase provocări pentru vocea de bas. Evoluția sa interpretativă din ultimii ani, îl propulsează între soliștii de mare viitor din România.

 

Biletele online se pot achiziționa de pe site-urile entertix.ro și myticket.ro. Biletele se pot cumpăra și de la Agenția de Bilete a Filarmonicii (Piața Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locația acestuia, în limita locurilor disponibile.

 

Lasă un comentariu