Flautistul János Bálint din nou la Fila Cluj, într-un concert simfonic
Vineri, 13 decembrie 2024, ora 19, Abonament 8
Colegiul Academic
Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”
Gregory Vajda dirijor
János Bálint flaut
Niccolò Paganini
Concertul nr. 2 în si minor pentru vioară, op. 7, La Campanella (transcripție pentru flaut de János Bálint)
Richard Strauss
O viaţă de erou, op. 40
Dacă în luna februarie 2024, flautistul János Bálint a fost prezent la Filarmonica clujeană într-un recital cameral alături de Cvartetul Transilvan, el revine acum, alături de Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, sub bagheta dirijorului Gregory Vajda, pentru a interpreta propria transcripție pentru flaut a celebrului Concertul nr. 2 în si minor pentru vioară, op. 7, La Campanella de Niccolò Paganini. Din programul serii de vineri, 13 decembrie 2024, va mai face parte și lucrarea O viață de erou semnată de Richard Strauss. Concertul va începe la orele 19.00, pe scena sălii Auditorium Maximum a Colegiului Academic.
Despre lucrări
În 1897, Richard Strauss, unul dintre cei mai îndrăzneți și controversați compozitori ai epocii sale, a început să lucreze la Ein Heldenleben (O viață de erou). Această capodoperă orchestrală a devenit o lucrare ce explorează marile întrebări existențiale ale umanității. Nu este doar povestea unui erou singular (deși la premieră mulți critici au speculat că Strauss și-ar fi creat un portret autobiografic), ci o poveste despre noi toți, despre conflictele noastre, despre dragostea care ne inspiră și despre pacea pe care o căutăm în permanență.
Încă de la început, lucrarea a promis o poveste fascinantă: inițial intitulată Held und Welt (Erou și Lume), Ein Heldenleben (O viață de erou) este o alegorie a luptei eroice universale, inspirată din filozofia lui Friedrich Nietzsche. Această filozofie, exploatată deja în creația sa anterioară (Așa grăit-a Zarathustra) a avut o influență profundă asupra lui Strauss, oferindu-i un cadru în care să-și exprime propria viziune asupra vieții și a artei. Ideea „individului eroic” care încerca să se afirme într-o lume ostilă, rezonează puternic în structura acestei lucrări. Cu toate acestea, Strauss nu s-a limitat la o simplă imitație filozofică: el a transformat conceptul într-o expresie muzicală proprie. Strauss însuși era un erou modern. Într-o perioadă în care era admirat de unii pentru geniul său și detestat de alții pentru ceea ce aceștia considerau a fi egocentrism sau căutare de efecte muzicale facile, el a găsit în criticile primite o sursă de inspirație. În Ein Heldenleben (O viață de erou), adversarii săi sunt portretizați muzical cu ironie fină, descriși ca niște adversari meschini, plini de „zgomot și pretenții goale”. În loc să respingă criticile la modul defensiv, Strauss le-a absorbit și le-a transformat în artă, reafirmându-și în același timp dreptul la exprimare.
În perioada în care a compus această lucrare, Strauss se afla în plină maturitate creativă. Dincolo de măiestria tehnică și inspirația filosofică, Ein Heldenleben (O viață de erou) ne dezvăluie imaginea unui individ profund uman, care își găsește liniștea și inspirația în dragoste și artă, reușind să transforme în muzică iubirea și provocările vieții.
Scris în 1826 de Paganini, Concertul nr. 2 La Campanella continuă să fascineze generații întregi de ascultători. Mișcarea sa finală, un rondo vivace, a devenit celebră datorită sunetului cristalin al clopoțelului – o idee revoluționară care a redefinit stilul concertistic. Paganini, un maestru al spectacolului, a știut cum să îmbine tehnica uluitoare cu elementele teatrale, transformând fiecare concert într-un eveniment cu totul special.
Dar magia nu venea doar din notele sale. Paganini era înconjurat de un aer de mister, alimentat de povești despre un presupus pact faustic. Se spunea că tehnica sa incredibilă, care părea dincolo de limitele omenești, era rezultatul unui pact cu diavolul însuși. Legenda spunea că atunci când cânta, figura sa subțire și intensă, combinată cu sunetele aproape supranaturale pe care le scotea din vioară, ofereau un spectacol atât de tulburător încât publicul se întreba dacă nu asistă la o manifestare demonică.
Acum, într-o transcripție originală pentru flaut, János Bálint reușește să aducă această capodoperă într-o lumină nouă, păstrând emoția originală și adăugându-i propria semnătură artistică. Această versiune pentru flaut este îmbogățită de cadența originală compusă de János Bálint, un moment de virtuozitate extremă care promite să ofere publicului acea combinație rară de tehnică impecabilă și emoție pură. Concertul nr. 2 La Campanella este o poveste în sine – una care aduce laolaltă geniul, misterul și arta (sursă text – Oana Bălan-Budoiu).
Despre dirijor
Gregory Vajda
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Considerat drept un „tânăr titan” de către Montreal Gazette după ce a dirijat Orchestra Simfonică din Montreal cu Castelul lui Barbă Albastră de Bartók și Erwartung de Schönberg, Gregory Vajda a devenit rapid unul dintre cei mai căutați dirijori de pe scena internațională. Astfel că, în anul 2011 a fost numit cel de-al șaselea director muzical al Orchestrei Simfonice din Huntsville. În toamna anului 2022 și-a început mandatul de dirijor principal al Savaria Symphony din Ungaria. După 3 ani ca artist în rezidență, a fost numit dirijor principal asociat (Chef Principal Associé) al ansamblului de muzică nouă Ars nova din Franța pentru 2024-2026.
În Ungaria, Gregory Vajda este director artistic al ansamblului de muzică nouă UMZE și director de programe al Fundației de muzică contemporană Peter Eötvös. După ce și-a încheiat mandatul de 3 ani ca dirijor principal, a fost numit dirijor principal invitat al Orchestrei Simfonice Radio din Ungaria în 2014. A fost director artistic al Festivalului și Concursului Internațional de Operă Armel între 2014 și 2019. Pentru realizările sale ca artist interpret, a primit Premiul Gundel Art în 2001, Premiul Bartók-Pásztory în 2018 și Premiul Artisjus Performing Arts în 2020. Gregory Vajda deține o diplomă DLA în dirijat.
În stagiunea 2022-2023, Gregory Vajda a debutat cu Staatskapelle Dresden, Germania, cu Filarmonica din Chicago și Vancouver Symphony, Canada, cu Filarmonica de Stat Transilvania din România, cu Plural Ensemble din Madrid, Spania. A dirijat muzica compozitorilor americani cu Ensemble Ars Nova la Flagey, celebra sală de concerte din Bruxelles, Belgia, și a condus, tot cu Ars Nova, producția de deschidere a Manifeste, festival al Ircam și Centre Pompidou.
În stagiunea 2023-2024, Gregory Vajda a revinit la Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj-Napoca pentru a dirija concertul de deschidere al Festivalului Toamna Muzicală Clujeană. A călătorit la Johannesburg, Africa de Sud, pentru a dirija Ensemble UMZE în mai multe concerte pentru festivalul anual al Societății Internaționale pentru Muzică Contemporană (ISCM). A dirijat, de asemenea, concertul de celebrare a celei de-a 60-a aniversări a Ensemble Ars Nova la TAP în Poitiers, Franța și a revenit la producțiile Salute to Vienna, de la Lincoln Center din New York, de la Music Center at Strathmore din Washington, DC, precum și la New Brunswick, NJ. În februarie 2024, Gregory Vajda a fost dirijorul unei noi producții de balet Bartók, cu o punere în scenă complexă, la Opera din Budapesta.
Despre solist
János Bálint
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Flautistul János Bálint s-a născut în 1961 în Ungaria. A absolvit Academia de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta în 1984. A obținut numeroase premii la concursuri internaționale, precum cele din Ancona, Leipzig și Markneukirchen. Între anii 1981-1991 a fost flautist solist al Orchestrei Simfonice a Radioului Maghiar, iar mai apoi al Orchestrei Filarmonicii Naționale Maghiare (2000-2006). A fost fondator și director al Institutului Doppler pentru flaut de la Budapesta.
În prezent, este profesor la Musikhochschule din Detmold, Germania și supervizor la Academia de Muzică din Kragujevac, Serbia, precum și profesor invitat la Academia de Muzică „Karol Szymanowski” din Katowice.
În calitate de solist a concertat în aproape toate țările europene, dar și în SUA, Japonia, Taiwan, Coreea și Israel, alături de muzicieni precum András Schiff, Martha Algerich, Miklós Perényi, Zoltán Kocsis, Auréle Nicolet. A înregistrat peste 30 de CD-uri cu Hungaroton, Capriccio și Naxos. În fiecare an, conduce 10-12 cursuri de măiestrie în întreaga lume. În 2008 a primit cea mai înaltă recunoaștere maghiară pentru performanță muzicală, premiul „Franz Liszt”, acordat de Ministerul Culturii și Educației din Ungaria.
Biletele online la concert se pot achiziționa de pe site-urile entertix.ro și myticket.ro. Biletele se pot cumpăra și de la Agenția de Bilete a Filarmonicii (Piața Lucian Blaga nr. 1-3, tel. 0756-048.318) sau cu o oră înainte de începerea concertului, direct de la locul acestuia, în limita locurilor disponibile.
Nu sunt comentarii