Recomandări de filme românești vechi pentru copii
Gerul de afară ne trimite în casă după ce am epuizat toate jocurile cu cățelul nostru pe care l-am provocat puțin să se miște prin curte, iar noi ne-am bucurat de codița lui energică și veselă. Înghesuiți pe canapeaua moale, cu cănile fierbinți în poală, am vizionat în ultimele weekenduri cele mai amuzante filme vechi românești pentru copii, care cândva, în copilărie, au fost printre cele mai savurate momente de distracție. Filmele pot fi urmărite gratuit, prin intermediul YouTube.
Veronica (1972), film muzical
Veronica (Lulu Mihăescu) este o fetiță zvăpăiată care trăiește într-un cămin de copii. Când împlinește vârsta de 5 ani, Zâna cea bună îi dăruiește o traistă fermecată, care-i poate îndeplini orice dorință. Există o condiție: stăpăna ei trebuie să fie cuminte, darnică și prietenoasă cu cei din jur. Veronica uită promisiunea făcută Zânei cele bune, hotărând să păstreze traista doar pentru ea. Egoismul ei o face să rămână fără cadoul minunat.
Plină de regret Veronica pleacă în căutarea ei în lumea basmelor, intrând în pădurea fermecată, începând o călătorie de inițiere. Veronica va întâlni răutate, șiretenie și minciună, dar va învăța și ce înseamnă prietenia adevărată, bunătatea, altruismul și curajul. Ajutată de mulți prieteni noi, se va întoarce acasă printre colegi, mai înțeleaptă dar și mai generoasă.
Scenariul filmului muzical este semnat de Vasilica Istrate si Elisabeta (Zizi) Bostan, fiind inspirat de lumea fabulelor lui La Fontaine. Demersul moralizator este învăluit într-o fermecătoare mantie de fantezie, tandrețe și voie bună.
Filmul a fost vizionat de 3.620.176 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
Veronica se întoarce (1973), film muzical
De această dată, Veronica fuge în pădure să-și salveze rățușca pe care i-a furat-o coana Vulpe. În pădure, Veronica îi întâlnește pe Greiere și pe Împărăteasa furnicilor precum și pe fiorosul motan Dănilă. Nu ne rămâne decât să ne lăsăm în voia unei adevărate feerii muzicale pentru copiii de toate vârstele.
Filmul a fost vizionat de 2.649.985 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
Dumbrava minunată (1980)
Lizuca este o fetiță de 5-6 ani care este luată din casa bunicilor ei de către mama sa vitregă. Ea duce lipsa afecțiunii mamei care nu mai trăiește și îi este tare dor de bunici. Singura consolare a Lizucăi este Patrocle, cățelul ei. Într-o zi, Lizuca nu mai suportă viața grea plină de umilință și fuge de acasă pentru a se întoarce la casa bunicilor de lângă dumbravă. O prinde noaptea în pădure și adoarme în scorbura unui copac. Ea visează că dumbrava se transformă într-o lume fericita, plină de vietăți și personaje din basm. Dimineața e găsită de bunicii săi și dusă la casa bătrânească.
Filmul a fost vizionat de 2.732.925 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
Maria Mirabela (1980)
Maria Mirabela, menționat în unele surse ca Maria, Mirabela, (în rusă Мария, Мирабела) este un film româno-sovietic din 1981, regizat de Ion Popescu-Gopo, în care sunt combinate jocul viu al actorilor și desenele animate cu participarea compozitorului Eugen Doga, a poetului Grigore Vieru, a unor interpreți cunoscuți de estradă din România și URSS. Cu toate că nu a beneficiat de o tehnică sofisticată, Ion Popescu-Gopo a reușit să creeze o poveste verosimilă, în care oamenii și personajele de desene animate comunică. Filmul a fost difuzat atât în limba română, cât și dublat în limba rusă.
Alături de personajele interpretate de actori, în acest film apar și trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide, care simbolizează cele trei elemente vitale ale naturii: apa, focul și aerul, fără de care nu există viață pe pământ.
Broscoiul Oache (voce Anda Călugăreanu) se întâlnește cu prietenii săi – licuriciul Scăpărici (voce Mihai Constantinescu) și fluturele Omidé (voce Alexandrina Halic). Împreună ei privesc două fetițe ce se joacă în poiană: Maria (Gilda Manolescu) și Mirabela (Medeea Marinescu). Oache le reamintește aventurile prin care au trecut mai demult și pe care fetițele deja le-au uitat și începe să povestească.
Povestea începe cu venirea Zânei Pădurilor (Ingrid Celia) la izvorul unde se afla Oache. Zâna a băut din apa izvorului și i-a mulțumit broscoiului pentru darul său, dar Oache i-a răspuns că nu știe despre ce dar este vorba pentru că broscuțele nu sunt bune la nimic. Ca pedeapsă pentru minciuna spusă de Oache („E o minciună de îngheață apele”) zâna a înghețat apa izvorului făcând ca broscuței să-i înghețe picioarele în apă. După un timp, surorile Maria și Mirabela au ajuns pe malul pârâului căutându-și mingea.
…
Maria și Mirabela o roagă pe zână să le ajute pe cele trei animăluțe. Cu toate acestea, zâna nu vrea să se ocupe de problemele oamenilor, deoarece cele patru fetițe ce reprezentau anotimpurile erau răcite. Ea vrea să le facă un ceai, dar nu avea apă. Fetițele merg să aducă apă, dar găsesc două izvoare. Oache le ajută pe fete să aleagă care este apa cea mai pură din cele două izvoare. Odată conștient de utilitatea broscuțelor, Oache vede cum gheața de pe picioarele sale se topește fără nicio intervenție magică. Maria și Mirabela doresc să pună ibricul cu apă pe foc, dar nu au chibrituri pentru a aprinde aragazul. Scăpărici le ajută, aprinzând aragazul cu focul de pe pantofiorii săi, care ard cu totul. Temându-se pentru licurici, fluture Omidé începe să bată din aripi deasupra sa și stinge focul. Mirabela îi oferă lui Scăpărici pantofiori noi care strălucesc.
Filmul Maria Mirabela a avut parte de succes la public, fiind vizionat de 2.403.759 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
De ce are vulpea coadă (1989)
Un cuplu bucureștean pleacă în concediu împreună cu băiețelul lor de 6 ani, Gabi, la părinții soțului, într-un sat de munte. Are loc și un incident cu o vulpe și un curcan.
Filmul este o „întoarcere” – în acest caz a unei familii trăind în mediu citadin, în satul copilăriei. Privită prin ochii copilului, „întoarcerea” devine absolut cuceritoare, atingând strunele sufletului celui care a lăsat în urmă universul copilăriei de mult, prea mult timp.
Bunicul și bunica sunt foarte fericiți și sunt cuceriți de inocența lui Gabi, arătându-i valorile satului românesc și mai ales rolul țăranului în existența orășeanului, dar acest lucru nu este un motiv că micuțul Gabi să provoace diferite întâmplări datorită nazbâtiilor sale, mai ales că în grădina lor, își făcuse apariția o vulpe.
Sursă: ro.wikipedia.org
Nu sunt comentarii