Iarmaroc la Sat a ajuns în acest weekend în Parcul Etnografic al Clujului. E deja a 3a ediție la care particip și mereu găsesc vibrații ce ating inima, care se simt în aer, în lemnul vechi al caselor, în iarba care foșnește sub pași și în muzica ce se împletește firesc cu natura.

Atmosfera care te prinde

Pentru mine, Iarmaroc la Sat înseamnă acustică, rezonanță, vibrație — și exact asta găsești aici. Sunetele se lovesc de dealuri și se întorc ca un ecou cald, iar artiștii care cântă par să fie parte din peisaj.

E un loc unde creativitatea devine palpabilă: obiecte lucrate manual, atinse de pasiune, de răbdare și de inspirația naturii. Fiecare cană, fiecare broderie, fiecare ilustrație are povestea ei, pe care o putem lua acasă.

Iarmarocul a avut acel zumzet vesel care îi face pe copii să ridice privirea și să întrebe „Ce se întâmplă acolo?”. Totul a părut viu, colorat și în continuă mișcare.

De la ateliere creative la jocuri simple, dar fermecătoare, fiecare copil a găsit ceva care să-l prindă și să-l țină în poveste.

Voluntarii, meșterii și vizitatorii au contribuit la o atmosferă caldă, în care nimeni nu se grăbea și toți păreau bucuroși să fie acolo.

Artă, fotografie și povești

Expoziția de fotografii surprinde autenticitatea omului de la sat — riduri care spun povești, mâini care au muncit pământul, priviri care au văzut multe.

Iar în foișorul cu viniluri, timpul se dilată. Acolo, artiștii de altădată revin la viață, unde mă trezesc fredonând melodii din copilărie sau tinerețea mea.

Gusturi de care ți-era dor

Mirosul de bunătăți și muzica veselă în mijlocul naturii au creat un cadru ca de poveste.
Foamea nu are nicio șansă aici. Am avut de ales între:

Sarmale — aromate, învelite cu grijă

Plăcinte — rumenite și fragede

Langoși — pufoși și perfecți cu brânză

Gulaș ardelenesc — consistent, cu gust de tradiție

Întâlniri, amintiri și vin bun

Iarmarocul e și locul unde mă întâlnesc cu prietenii, unde povești din studenție ies la suprafață la un pahar de vin, unde râdem zgomotos, acoperiți de muzică, unde ne simțim acasă.

Iarmarocul a fost locul în care copiii au putut pune întrebări, au atins, au testat, au explorat. A fost un spațiu sigur pentru curiozitatea lor naturală, iar pentru adulți o oază de liniște și reîncărcare cu puterea naturii.

Vezi mai multe fotografii în postarea mea de pe pagina de facebook.