Unul din 10 părinți se consideră în mică măsură sau chiar deloc informat de către învățătorul/ profesorii copilului cu privire la parcursul educațional al acestuia, iar 12% dintre părinți sunt nemulțumiți de învățătorul/profesorii care predau la clasa copilului lor.

Trei sferturi dintre părinți susțin că, timpul anului școlar, discută zilnic cu copiii lor despre activitățile de la școală și despre parcursul școlar.

Contribuția părinților la renovarea sălilor de clasă nu a dispărut: 14% dintre participanții la sondaj au spus că au contribuit, alături de școală, la renovarea clasei, iar 4% spun că au fost singurii contributori.

Doar unul din 10 copii beneficiază de manuale și auxiliare gratuite; cei mai mulți primesc gratuit manualele, dar părinții trebuie să plătească pentru auxiliare.

Facilitățile cu cea mai scăzută acoperire în școlile din România sunt cele privitoare la asistența medicală și la hrană: doar 10% dintre părinți spun că în școlile în care învață copiii lor există cabinete stomatologice, același procent că există și personal medical pentru acestea și puțin peste un sfert (28%) că există un medic al unității de învățământ. Doar 12% dintre școli au bucătărie proprie și într-o cincime există sală de mese.

Programele care vizează alimentația sănătoasă în școli se derulează „cu lipsuri în meniu”: aproximativ jumătate dintre copiii școlari din România au beneficiat, în anul școlar 2023-2024, gratuit, de corn, lapte și fructe și în jur de 10% de masa caldă sau pachet alimentar gratuit.

36% dintre părinții participanți la studiu au spus că, până în prezent, copiii lor au făcut meditații private. Principalele motive invocate de părinți sunt legate de faptul că acestea au rolul de aprofundare sau completare a informațiilor primite la școală.

38% dintre elevi nu practică niciun sport, în afara orelor de educație fizică de la școală.

Peste jumătate dintre părinți cred că impactul smartphone-ului asupra copiilor este mai degrabă negativ, dar puțin peste o treime dintre părinți folosesc aplicații de control parental pentru a urmări modul în care copii utilizează dispozitivul mobil.

Prevederea din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar conform căreia telefoanele mobile le vor fi interzise elevilor în timpul orelor, „cu excepția utilizării acestora în scop educativ, cu acordul cadrului didactic”, este cunoscută de trei sferturi dintre părinți, iar 96% sunt și de acord cu aceasta.

Încrederea părinților este ridicată în profesorii de la clasă, dar mult mai scăzută în sistemul de educație sau în decidenții din sistem.

Studiul IRES a fost realizat, telefonic, în perioada 2 – 5 septembrie 2024 pe un eșantion de 727 de de părinți cu copii cu vârsta între 6 și 19 ani, înscriși în învățământul preuniversitar, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 3,6%.

Sondajul a fost realizat pro-bono în beneficiul Fepal – Federația părinților și aparținătorilor legali din România.

Anul școlar 2024-2025 aduce o serie de reguli noi pentru elevi, după ce Ministerul Educației a adoptat, în această vară, prin ordin de ministru, un nou Statut al Elevului și un nou Regulament de Organizare a școlilor.

• Cea mai cunoscută prevedere este aceea legată de telefoanele mobile care le vor fi interzise elevilor în timpul orelor „cu excepția utilizării acestora în scop educativ, cu acordul cadrului didactic”.
• Avem schimbări legate de notele la purtare – Elevii vor primi la sfârșitul fiecărui modul o notă la purtare // Media notelor la purtare va scădea cu un punct pentru fiecare 20 de absențe nemotivate pe an – au auzit puțin peste o jumătate dintre părinți.
• Apare așa-numita „cameră de detenție”, spațiul în care cadrul didactic poate decide să îi mute pe elevii care afectează desfășurarea orelor.
• Mai multe informații privind noile prevederi în regulamentul școlar, despre bursele acordate și calendarul anului școlar 2024 – 2025 găsești AICI!

Azi încă există copii ce nu merg la școală din cauza sărăciei . 40% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie. Mii de copii ajung cu mașina familei la școală, părinții le cumpără lucruri scumpe și zeci de mii de familii fac eforturi financiare mari pentru ca copiii lor să fie „în rând cu lumea”.

Dar cum afectează sărăcia performanța școlară? 

• O analiză făcută de organizaţia Salvaţi Copiii arată că elevii aflaţi în situaţii socio-economice dificile renunţă, în număr tot mai mare, la şcoală înainte de a-şi finaliza liceul sau chiar gimnaziul.
• Un sfert dintre tinerii cu vârste de liceu nu erau înscrişi în sistemul de învăţământ, iar 16% dintre elevii de gimnaziu erau în afara şcolii în anul şcolar 2022-2023.
• Cei mai afectaţi sunt copiii din mediul rural, unde rata abandonului şcolar este de câteva ori mai mare decât în marile oraşe.
• Discrepanţele asociate mediului de locuire sunt uriaşe, rata de părăsire timpurie a şcolii fiind de doar 3,3% în marile oraşe, atingând 14,3% în oraşele mici şi suburbii şi un uriaş 27,5% în mediul rural”, se arată într-un comunicat dat publicităţii, joi, de Salvaţi Copiii.
• România este unul dintre statele în care diferența de performanță generată de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai înalt nivel. Potrivit anchetei sociologice derulate de Organizația Salvați Copiii, peste jumătate dintre copiii români (55,1%) își doresc să plece din țară și să se stabilească peste granițe, în vreme ce o treime dintre aceștia și-ar dori să-și continue studiile în străinătate.

Related posts:

De Ziua României, călătorește înapoi în anii 2000. Dansează la Retro Party România cu Goran Bregović, André, N&D și Hara Școala Gimnazială Internațională ”Spectrum” din Cluj-Napoca devine Liceul Internațional de Informatică ”Spectrum”! Concert vocal – simfonic – preludii și intermezzi din opere, canțonete celebre din repertoriul italian Școala Gimnazială „Iuliu Hatieganu” Cluj-Napoca facilitează întâlnirea elevilor cu ultramaratonistul Tibi Ușeriu