Proiect: Activism si voluntariat pentru persoanele cu nevoi speciale

Proiectul Erasmus+ „Activism și voluntariat pentru persoanele cu nevoi speciale” coordonat de Asociaţia „TB THINK BIG” Dâmbovița în parteneriat cu Asociația „EDUCATIV” și în colaborare cu „Asociația Părinţilor Copiilor cu Sindromul Down Cluj” și Colegiul Economic „Iulian Pop” Cluj-Napoca se va desfășura la Cluj în perioada 10-13 Iulie 2024.

Interviu cu un cadru didactic cu dizabilitate

Echipa proiectului Erasmus+ de participare Activism si voluntariat pentru persoanele cu nevoi speciale va desfășura începând de miercuri, 10 iulie, un curs de deprindere a abilităților practice și de voluntariat la Cluj-Napoca. Cursul se va finaliza cu un eveniment de promovare a drepturilor persoanelor cu dizabilități, organizat de echipa de proiect în Parcul Central din Cluj-Napoca lângă Casino. La curs vor participa 37 de tineri tipic sănătoși, dar și tineri cu nevoi speciale, din județele Cluj și Dâmbovița și va presupune și descoperirea terapiei cu cai la o fermă din Valea Fânațelor.

Cursul se axează pe descoperirea diferitelor activități terapeutice potrivite pentru persoanele cu nevoi speciale, se vor spune povești, vor fi ateliere artistice precum pictură, desen, fotografie, teatru de păpuși, modelaj și dans. Activitățile de tip non-formal și informal îi vor ajuta pe tineri să se cunoască mai bine, să lege prietenii, să înțeleagă importanța stării de bine și a petrecerii timpului liber în mod constructiv. Vor cunoaște diferite metode de a deprinde abilități și metode de a voluntaria și vor învăța mai multe despre nevoia de a acorda din timpul tău și celor din jur și despre nevoia de a respecta și drepturile persoanelor cu deficiențe, cu dizabilități.

La curs va participa și Georgeta Răduțiu, cadru didactic cu dizabilitate de la Colegiul Economic Iulian Pop din Cluj-Napoca. Unul din tinerii implicați în implementarea proiectului, Alexandra Nemeș, elevă de asemenea la colegiul economic, a stat de vorbă cu doamna profesor despre problema dizabilității și cum este să fii un profesor cu grad de handicap în sistemul românesc de învățământ.

Alexandra:

Cum vă descrieți în câteva cuvinte?

Prof. Georgeta Răduțiu: Deschisă, Sociabilă, Curioasă.

Alexandra:

Cum ați ales să fiți profesor?

Prof. Georgeta Răduțiu: Interesant este că eu nu mi-am dorit să fiu profesor și nu am făcut cursul de pedagogie în facultatea de Construcții de Mașini UTCN Cluj Napoca . Întâmplător am primit postul de profesor suplinitor pe catedra de matematică la Cojocna. Acolo am descoperit că îmi place să fiu profesor. Am fost profesoară suplinitoare din 1992 până în 2008 când m-am titularizat pe catedra discipline economice la Colegiul Economic Iulian Pop Cluj Napoca. Nu mi-am dorit să fiu profesoară pentru că mi se părea ciudat să predau aceleași ore, mi se părea o blazare, dar Dumnezeu mi-a pregătit o surpiză să nu mă plictisesc. În fiecare an am primit în încadrare discipline noi ca să nu mă plictisesc când predau elevilor!

Alexandra:

Care este dizabilitatea de care suferiți?

Prof. Georgeta Răduțiu: Sunt bolnavă de scleroză multiplă din 1997, dar abia în 2006 am avut curajul să îmi fac dosarul pentru a obține certificatul pentru persoană cu dizabilități. Acest diagnostic se numește boala cu 1000 de fețe . Este foarte adevărat! Din anul 2000 fac un tratament național cu ajutorul căruia boala a reușit să se stabilizeze. Rar mai fac pusee și atunci am nevoie de spitalizare și tratament cu cortizon .

Alexandra:

Care a fost cel mai dificil moment din viața d-voastră după ce ați aflat că aveți o dizabilitate?

Prof. Georgeta Răduțiu: A fost un moment dificil când mi s-a interzis să am copii și cu toate aceste sfaturi de a face avort, după ce am aflat că sunt însărcinată în 1998, am decis să am un copil. Am pus o simplă întrebare ”Cine o să aibă de suferit, copilul sau eu?”. Și am primit răspuns că eu o să am puseu după naștere. Așa a și fost. În 2000 am avut puseu și după internare la Cluj am ajuns la București la Spitalul Militar Central și am intrat în programul Național de tratament cu Betaferon injecții subcutanate tot a doua zi. Am făcut acest tratament 22 de ani. Acum sunt în tratament cu AUBAGIO – o pastilă în fiecare zi . Nu regret nici o clipă decizia mea de a avea un copil în 1998. Am o domnișoară de 25 de ani și anul acesta a terminat Universitatea de Medicină și Farmacie IULIU HAȚIEGANU Cluj Napoca, promoția 2024. Sunt foarte mândră că am luat decizia de a avea un copil, desi sunt bolnavă de o boală cronică invalidantă.

Alexandra:

Cum vă consideră persoanele din jurul d-voastră?

Prof. Georgeta Răduțiu: Foarte interesantă întrebarea! Mi-aș fi dorit să aflu de la elevi, colegi, prieteni, familie acest răspuns. Uneori persoanele din jur mă consideră o persoană veselă, alteori încăpățânată, uneori agitată, alteori bolnavă, în majoritatea cazurilor sper ca oamenii să mă considere o persoană sociabilă, tolerantă și sper să observe eforturile mele de a ține pasul cu oamenii apți la locul de muncă.

Alexandra:

Spuneți-ne 3 sfaturi utile care v-au ajutat să treceți peste momentul în care ați aflat că aveți o dizabilitate.

Prof. Georgeta Răduțiu:

1 Încrederea în Dumnezeu!

2 Am înțeles că alte persoane bolnave de scleroză multiplă au forme mult mai grave decât mine, deci eu sunt un caz fericit!

3 Fericirea contribuie la starea mea de bine și de prietenie cu boala

Alexandra:

Cum vă simțiți ca profesor cu dizabilitate în școală? Ati avut impedimente, ați avut respingeri din partea sistemului sau a elevilor?

Prof. Georgeta Răduțiu: Sunt bolnavă din anul 1997, dar pentru certificat persoană cu dizabilități am avut curajul să merg la comisie doar in 2006. Prima reacție de la secretariatul liceului a fost ”Vezi, Geta, că poate nu vei mai lucra în învățământ!”

Apoi am descoperit pe rând că am drepturi specifice persoanelor cu dizabilități, legi depre care am aflat singură de pe internet sau de la Conferințe de SM organizate de asociații independente cărora le mulțumesc. La început am încercat să ascund faptul că am o dizabilitate, dar auzind expresia ”nimeni nu își dorește asemenea diagnostic, dna Răduțiu!” de la un domn doctor – când am fost la Comisie – am început să am curaj să strig în gura mare ”SUNT AICI – AM O DIZABILITATE – PROTEJAȚI-MĂ!” Știu că am și obligații – frecvent merg la control medical, fac kinetoterapie, masaj, merg în stațiuni balneo, fac tratament specializat, am acceptat să nu mai am ore suplimentare pentru a evita suprasolicitatea, merg la spectacole pentru relaxare, mă odihnesc cât pot de mult, am adaptat locuința mea să am un confort cât mai mare pentru a aduce plus valoare societății prin serviciile mele celei mai frumoase meserii de a fi PROFESOR!

Este foarte interesant, o elevă mi-a spus într-o zi ”Doamna profesor, d-voastră vă bucurați că sunteți bolnavă!” Prima reacție a fost să mă supăr pe ea, apoi în căteva secunde i-am dat raspunsul ”da, sunt bucuroasă că nu sunt mai rău cu această boală invalidantă”. Unii bolnavi de sm, colegi de suferință, au ajuns imobilizați la pat.

Față de colegi profesori am primit întrebări „De ce nu te pensionezi dacă ești așa bolnavă?”, „Nu se vede că ești bolnavă, nu ai nimic”, “ Și pe mine mă doare capul “, “Nu pot să îți dau clasă la parter”, ”Nu am destui profesori și trebuie să fii profesor de servici”, “Din cauza ta am plătit pentru site-ul liceului butonul pentru persoane cu dizabilități“. Aceștia sunt oamenii, este nevoie de mai multă educație și comunicare.

Acest proiect este o idee excelentă. Vă mulțumesc pentru șansa de a răspunde la aceste întrebări și să pot face parte din echipa ERASMUS – Activism și voluntariat pentru persoane cu nevoi speciale!

În fiecare clasă pot exista elevi cu cerințe speciale despre care unii colegi consideră că nu au ce cauta în învățământul de masă pentru că noi profesorii nu suntem specializați să ne putem adapta la nevoile speciale ale elevilor. Este adevărat, dar meseria noastră de profesori s-a schimbat și este nevoie de adaptare pentru toți elevii care au drepturi egale și șanse egale. Nu există ”nu se poate”.

Felicitări tinerilor care se implică, se informează, voluntariază, ajută! Vă mulțumesc din inimă și vă doresc să deveniți oameni cu suflet .

Dumnezeu să vă binecuvânteze și să aveți putere să fiți schimbarea pe care o doriți în lume! Nu în ultimul rând, am familia alături de mine și mulțumesc lui Dumnezeu că m-a binecuvântat cu un copil, o domnișoară minunată care face parte din echipa de DOCTORI care o să salveze lumea.

–––––––––––––––––

Proiect finanțat prin Programul Erasmus+, proiecte de participare, coordonat de Asociația TB THINK BIG în parteneriat cu Asociația EDUCATIV și în colaborare cu Asociația Părinților Copiilor cu Sindromul Down Cluj și Colegiul Economic Iulian Pop Cluj-Napoca.

Proiect coordonat de Asociația TB Think Big, în parteneriat cu Asociația Educativ. Colaborator: APCSDC Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin, însă, exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale ANPCDEFP. Nici Uniunea Europeană și nici ANPCDEFP nu pot fi considerate răspunzătoare pentru acestea.

Related posts:

Consultare publică: incluziunea copiilor cu nevoi speciale. Dâmbovița și Cluj 5 destinații speciale de vară cu multă verdeață și umbră Gala de Excelenţă „10 pentru Cluj” știi cui se adresează? Pe 15 februarie, de Ziua Internațională a Copilului Bolnav de Cancer, clujenii scriu Marea Carte a Mesajelor de Iubire pentru Copiii cu Branule