Citim zi de zi (#citimZideZi)
Pentru al treilea an consecutiv, în data de 15 februarie celebrăm Ziua Națională a Lecturii. Legea a intrat în vigoare în 2022 și prevede ca școlile, bibliotecile, muzeele și multe alte instituții culturale pot organiza activități dedicate lecturii. Data de 15 februarie este legată, totodată, de ziua nașterii lui Titu Maiorescu (n. 1840, la Craiova) și a lui Spiru Haret (n. 1851, la Iași), personalități foarte importante ale culturii române.
Circa 1,4 milioane de copii din familii cu venituri reduse din România cresc fără să aibă o carte acasă, singura soluţie pentru ieşirea acestora din mediile defavorizate fiind educaţia, susţine Asociaţia OvidiuRO, în contextul în care joi este marcată Ziua Naţională a Lecturii, informează Agerpres.
„Conform Băncii Mondiale, România ar putea câştiga un miliard de euro anual din creşterea productivităţii şi a veniturilor din taxe, dacă ar reuşi să ridice nivelul de educaţie al cetăţenilor afectaţi de sărăcie. Cifrele arată că un copil dintr-o familie săracă e expus la de trei ori mai puţine cuvinte decât unul dintr-o familie cu venituri medii. În România sunt 1,4 milioane de copii afectaţi de sărăcie şi care cresc în cămine unde nu există şi n-a existat niciodată vreo carte. Cercul vicios al sărăciei poate fi rupt doar prin educaţie. Este poarta de scăpare pentru copiii din mediile defavorizate”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei OvidiuRO.
Asociația OvidiuRo a reușit să ia la pas toată țara și să adune în proiectul lor nobil mii de profesori, directori de unități de învățământ, inspectori, bibliotecari, asistenți sociali, mediatori școlari, și, mai ales, părinți. Proiectul este de fapt programul național de încurajare a lecturii în grădinițe și în familie, “Citește-mi 100 de povești!”, ce ajută mii de copii din România din mediul rural.
Ministerul Educației recomandă ca activitățile din data de 15 februarie să fie precedate sau urmate și de alte inițiative:
- „cluburi de lectură organizate pentru elevi și împreună cu aceștia;
- întâlniri cu scriitori, traducători și ilustratori;
- ateliere de scriere creativă și/sau ilustrare de carte;
- vizite și/sau activități organizate la bibliotecă sau librărie, inclusiv prezentări ale serviciilor oferite de bibliotecile locale, județene și/sau metropolitane;
- expoziții cu desene ale personajelor preferate;
- discuţii despre drepturile de autor;
- expoziții de carte organizate cu sprijinul editurilor și librăriilor.”
Pentru derularea acestor activități pe parcursul lunii februarie, dar și pe termen lung, în mod constant, ministrul Educației încurajează o abordare integrată prin colaborarea cu Palatele copiiilor, bibliotecile locale sau județene, organizațiile neguvernamentale, asociațiile de părinți, consiliile județene/al Municipiului București, consiliile elevilor, companii și/sau orice alte entități interesate de promovarea lecturii.
Cu această ocazie, în toată țara se pregătesc diferite activități de lectură pe care vi le recomand cu drag:
- Sâmbătă, 17 februarie, ora 11:00 la librăria Bookstory din Cluj: Sâmbătă de poveste – „Lieselotte stă la pândă” pentru copii (3-7 ani) Înscrieri la adresa contact@bookstory.ro
- Luni, 19 februarie, de la 10.30, în ONLINE vă invităm pe pagina FB Asociația Ovidiu pe insula de lectură alături de copii, să citim cartea „Ce poți face cu așa o coadă?”, scrisă și ilustrată de Steve Jenkins și Robin Page, în traducerea Mihaelei Pogonici.
- Vineri, 23 februarie, de la 21:00 ImagiNarra – Noaptea poveștilor este un eveniment desfășurat online, ce presupune încurajarea familiilor să creeze un moment magic în care vor citi împreună. Ne dorim ca acest eveniment să ajungă la cât mai multe persoane! Amenajați un loc potrivit în casa dumneavoastră pentru povești, pregătiți cărțile, bucurați-vă de o seară magică și nu uitați să împărtășiți cu noi gânduri, poze, filmulețe despre ImagiNarra. Urmăriți pagina evenimentului ImagiNation pentru mai multe detalii.
- Sâmbătă, 24 februarie, ora 11:00 – Sâmbătă de poveste – „Maniunea” de Narine Abgarian, atelier pentru copii 10+ la Bookstory, Cluj.
- Luni 26 februarie, ora 18:00 , Cluj, Book Club & workshops by The self-care box. Discuțiile și activitățile de lectură vor avea la bază (dar nu se vor opri doar la) ideile din cartea surorilor Emily și Amelia Nagoski- Burnout: Cum să spargi cercul vicios al stresului.
- Joi 29 februarie de la ora 17:00 la Bookstory, Cluj- întâlnire cu cartea “Despre uleiuri esențiale, cu blândețe” Povestea Lămâii.
Ai un copil care nu citește? Din ce în ce mai mulți părinți aleg să le ofere copiilor cărți de benzi desenate, fiind distractive și ușor de citit. Cu certitudine, copiii savurează benzi desenate cu Garfield, Scooby Doo, X-Men, Spider Man, Mickey, precum și cu alți eroi simpatici. Încearcă cărțile de benzi desenate.
Știai că?
Cum stăm la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește românii care cumpără cărți și le citesc?
Suntem din toate studiile pe ultimul loc. Atât la cumpăratul de cărți, cât și în ceea ce privește însușitul conținutului acestora. Pentru că dacă ne gândim la numărul analfabeților funcționali pe care îi arată testele PISA, precum și celelalte măsurători adiacente care se mai fac….asta arată că și acele puține cărți pe care le avem nu sunt însușite de o mare parte dintre oameni. Și mă refer la populația școlară. Acolo avem o mare, mare problemă. O mare problemă care poate fi pusă pe umerii statului. Pentru că făceam trimitere la Pactul pentru Lectură pe care l-am lansat pe 15 februarie.
Acolo vorbeam despre nevoia de a fi respectate într-un final aceste legi pe care le avem de 20 sau 21 de ani. Legi care prevăd că bibliotecile publice trebuie să aibă un număr minim de cărți achiziționate în fiecare an. Și asta nu se întâmplă. Niciodată nu s-a întâmplat să se respecte acest număr minim de cărți achiziționate. Din vina statului. Să nu credeți că e vina sectorului privat că n-a putut să profite de niște facilități. Nu. Această industrie este lăsată de una singură să se descurce. În momentul în care apare o problemă bugetară, cum este cea în care ne situăm zilele astea, suntem chemați să fim solidari cu excesele altor sectoare. Îmi pare rău, dar nu văd de ce ar fi sectorul culturii scrise solidar cu orice alt sector în care s-au aruncat bani cu nemiluita.
Știți care e situația librăriilor din România și de unde putem afla date precum cele din Franța? Nu vă repeziți pe Google, o să căutați mult și o să găsiți puțin spre nimic.
Pe cînd Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală lucra la o analiză a sistemului cultural din România, am avut norocul să stau de vorbă cu echipa de tineri cercetători care căuta răspunsul la aceeași întrebare („cîte librării sînt în România?”) și găsise și o metodă de a-l afla. După un schimb de păreri, ei au mers mai departe și au ajuns la o concluzie: 547 de librării și puncte de vânzare a cărții, dintre care 237 fac parte din lanțuri de librării.
Cum au ajuns la aceste cifre? Prin geo-identificare, au „extras” de pe Google Maps locurile etichetate drept „librărie” în 319 localități urbane, apoi au verificat individual și au eliminat etichetele care generau suspiciuni, le-au confruntat cu alte date (de pe site-urile entităților, de pe rețelele sociale și alte pagini web) și au tras linie. Din studiul făcut de INCFC mai rezultă că un sfert din librării se află în București, iar 5 municipii și 130 de orașe nu au librării. Cu toată admirația pentru ingeniozitatea tinerilor cercetători și cu un mic puseu optimist (căci 547 sună mai bine decît 200-250), îmi exprim totuși amărăciunea că a fost nevoie de atîta muncă pentru a afla o cifră.
Aproape 300 de librării existente
Ultimele date ale INS arată că 11 milioane de români nu au citit nicio carte în ultimul an. Printre motivele principale se numără faptul că nu au timp sau nu sunt interesați de lectură.
În anul 1990, în România, existau aproximativ 1200 de librării. Astăzi, numărul lor se ridică la cel mult 300.
Nici în privința bibliotecilor situația nu arată bine. În 1990, existau în jur de 16.600 de biblioteci.
De ce o propunere de încurajare a cititului?
Iniţiatorii propunerii legislative atrag atenţia, în expunerea de motive, că România se confruntă cu un nivel tot mai scăzut de consum de carte.
Ei menţionează că, potrivit statisticilor realizate la nivel naţional şi european, românii, în special copiii şi tinerii, “citesc foarte puţin”: “68,5% dintre români nu au citit măcar o carte în ultimul an; 20% dintre români citesc o dată pe lună şi 8% citesc zilnic; 38,7% dintre persoanele de 15 ani nu înţeleg ceea ce citesc, 40% este rata analfabetismului funcţional în România şi aproape 50% dintre absolvenţii de studii liceale nu promovează examenul de Bacalaureat şi au dificultăţi la Evaluările naţionale”.
Recomandare de articol Românii nu citesc.
Nu sunt comentarii